Syrael, noul roman al lui Constatin Costache, se situează măcar parțial în continuarea romanelor anterioare, romane ale mării, ale vieții marinărești, ale aventurilor marine. Numai că de data aceasta totul capătă ritm și turnură de thriller, unul de foarte bună calitate literară. Sigur, și în romanele anterioare, mai ales primul, cel mai amplu dintre ele, aveam o tramă detectivistă, dar aceea era construită la scară istorică, referinndu-se la evenimente care au prefațat, însoțit și urmat marea schimbare istorică din 1989,  De data aceasta, fără a lipsi contextul socio-istoric, povestea este centrată pe un personaj și extraordinarele sale răsturnări de destin. Și aici se vede arta scriitoricească a lui Constantin Costache, în construcția personajului – de altfel și celelalte sunt excelent portretizate -, în verosimilitatea răsturnărilor de situație, în surprinderea jocului subtil dintre personajele poveștii. Eu sunt un iubitor de literatură foarte democrat, nu resping a priori genuri, specii sau viziuni, cu o singură condiție, ceea ce citesc să fie în primul rând literatură, literatură de bună calitate. Este cazul acestui roman, ca și al romanelor anterioare ale lui Constantin Costache. Din acest motiv, așa cum am promis la trilogia publicată după debutul cu volumul de povestiri, îl urmăresc și îl voi urmări în continuare cu mare atenție!

Liviu Antonesei